Relieful judetului Botosani, predominant deluros si nu prea variat, reprezinta un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m).

Relieful teritoriului GAL - CODRII HERTEI se suprapune partial cu relieful judetului Botosani, avand in componenta sa partea de nord vest a Campiei Moldovei si partea de est a Podisului Sucevei. Câmpia Moldovei este reprezentată sub forma unor coline şi dealuri joase (până la 200 m alt.), cu platouri interfluviale largi la părţile superioare. Podişul Sucevei este reprezentat sub forma unor dealuri cu altitudini joase 200-300 m ce se prelungesc către est. (deaului Bour - 426 m).

Din punct de vedere geomorfologic, zona GAL- CODRII HERTEI se încadrează în unitatea geologică regională Platforma Moldovenească, având un fundamend cristalin, vechi, cutat şi faliat, scufundat la adancimi din ce in ce mai mari, spre sud şi vest, acoperit de o stivă de roci sedimentare paleozoice, mezozoice şi terţiare, necutate.

Substratul geologic al terenului este constituit local din depozite sedimentare de vârstă Sarmaţian inferior, din pachete groase de argile, argile marnoase şi marne, uneori cu nivele de tufuri andezitice şi bancuri subţiri de conglomerate mărunte, gresii friabile, calcare oolitice gălbui şi rare nivele de nisipuri fine, local cu rare pietrişuri mărunte, aceste depozite sedimentare având aspect de structură monoclină şi monotonă, cu înclinare generală spre sud şi cantonează un complex acvifer de medie adâncime care poate furniza debite de apă subterană reduse şi acumulate haotic atât în plan orizontal cât şi pe verticală.

Înfăţişarea actuală a reliefului GAL - CODRII HERTEI este rezultatul unei îndelungate evoluţii care s-a desfăşurat în pliocen şi cuaternar ca urmare a condiţiilor favorabile pe care le-a oferit acest teritoriu pentru acţiunea factorior modelatori.

Se admite existenţa a două categorii principali de factori morfogenetici şi anume:

  • interni: alcătuirea petrografică şi structura geologică ce au determinat prin predominarea faciesurilor argilo-nisipoase altitudini joase, un relief estompat cu interfluvii domoale şi văi largi cu fundal mlăştinos
  • externi: reţeaua hidrografică, clima, prin temperaturi, precipitaţii, vegetaţia sub toate formele sale

Activităţile antropice reprezentate prin om şi activitatea acestuia legată de utilizarea terenurilor, reprezintă alt factor important de transformare a reliefului.

Creat pe structura geologică menţionată şi sub influenţa factorilor externi, a luat naştere un relief cu un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare, deluroase, sau sub formă de platouri joase ale căror altitudini se repetă pe suprafeţe destul de întinse.